Hamnet este genul de film care te cucerește mai întâi prin atmosferă și abia apoi prin poveste. Avem în față o dramă istorică emoționantă, care evită biografia clasică și pune accent pe viața de familie și pe o pierdere greu de dus. Filmul merge pe o direcție clară: emoție și simplitate.
Cadrele sunt superbe, cu multă lumină naturală și peisaje care par vii. Totul se simte autentic, de la decoruri până la liniștea dintre replici. Totuși, ritmul este lent, iar lipsa dialogului poate să nu fie pe gustul tuturor.
Jesse Buckley duce greul filmului și oferă o interpretare care i-a adus și un Oscar. Rolul ei este intens și transmite durerea într-un mod foarte direct, uneori chiar apăsător. Paul Mescal, în schimb, este mai retras, aproape absent pe alocuri, ceea ce poate părea intenționat, dar nu întotdeauna convingător.
Coloana sonoră ajută mult la emoție, dar sunt momente în care pare că filmul insistă prea mult să te facă să simți ceva. Aici apare și principala problemă: uneori ai impresia că emoția este forțată. Per total, Hamnet este o experiență vizuală puternică și un film care merită văzut pentru interpretări și atmosferă.
Nu este însă pentru toată lumea. Vizionare plăcută!
Fii primul care comentează