Good Luck, Have Fun, Don't Die (Noroc, ură și la gară) e un film SF ciudat, haotic și surprinzător de captivant. Totul pornește dintr-un restaurant modest din Los Angeles, unde un bărbat cu un aspect ciudat si neglijent încearcă să convingă niște străini să-l ajute să salveze lumea de o amenințare legată de inteligența artificială. Sună a nebunie?
Este. Și tocmai asta îl face interesant. Sam Rockwell ține filmul pe umerii lui.
Joacă un personaj pe care nu știi niciodată dacă să-l crezi sau să-l compătimești — amuzant, epuizat și puțin scrântit, dar imposibil de ignorat. Fără el, filmul ar fi arătat cu totul altfel. Pe lângă acțiune, filmul spune ceva și despre lumea în care trăim — dependența de telefoane, indiferența față de ce se întâmplă în jur, pericolele tehnologiei.
O face cu umor negru și situații absurde, nu cu discursuri. Uneori nimerește bine, alteori pare un pic forțat. Cele 134 de minute se simt pe alocuri, mai ales când filmul face pauze ca să ne povestească despre trecutul unor personaje secundare.
Unele momente merită, altele nu fac decât să taie avântul. Sincer, m-a surprins plăcut. Nu mă așteptam la ceva atât de proaspăt și de neconvențional în abordarea temei inteligenței artificiale — subiect tot mai aglomerat în ultimii ani.
Are momente cu adevărat amuzante și o energie aparte, greu de găsit la filmele de acest gen. O recomand cu drag. Vizionare plăcută!
Fii primul care comentează